2007-02-11 19:00:00 de Elisabeta Nicu (0 comentarii)
Atunci când utilizăm Pro/ENGINEER Wildfire 3.0 pentru optimizarea de formă, este importantă în primul rând specificarea tuturor parametrilor/dimensiunilor modelului, apoi verificarea dacă specificaţiile impuse modelului (funcţii de una sau mai multe variabile rezultate din măsurători - cum ar fi masă, lungime, poziţie, curbură, etc.) sunt respectate.
Dacă aceste specificaţii nu sunt respectate, optimizarea va presupune un număr de iteraţii greu de anticipat, fără nicio indicaţie asupra efectelor modificării anumitor parametri sau asupra cărui parametru ar trebui de fapt modificat.
Cele 3 criterii care trebuie definite în vederea optimizării unui model, sunt:
- Obiectivul: Rezultatul urmărit prin studiul de optimizare
- Definirea constrângerilor impuse: Sunt stabilite limite de variaţie ale parametrilor sau valori impuse acestora: valori pentru masă, volum, curburi ale suprafeţelor, orice alt parametru al Pro/ENGINEER sau de legătura al acestuia cu modelul 3D. Acestea sunt înglobate ca fiind un anumit tip de analiză, creându-se distinct un element (feature) al modelului 3D
- Variabilele destinate studiului: Acestea pot fi oricare dintre dimensiunile geometrice ale fiecărei forme, un parametru rezultat (poziţia centrului de greutate, curbura, tangentă, rază de curbură). Variaţia acestor variabile va stabili modelul final 3D, ca rezultat al studiului definit anterior
În exemplul următor utilizăm Pro/ENGINEER pentru a dermina grosimea optimă a peretelui unei căni, din condiţia de minim a masei, având ca funcţie obiectiv volumul interior al cănii.
- Obiectivul: Masa cănii să fie minimă astfel încât forţa necesară pentru a o ridica să fie de asemenea minimă.
- Constrângeri: Volumul interior al cănii (volumul golului) să fie mai mic de 320 000 mm3
- Variabilele geometrice: Grosimea peretelui cănii să aibă valoarea cuprinsă între 4,5 şi 5,5 mm
În exemplul cănii din FIGURA 1 s-au definit trei funcţii de tip User-Defined Analysis Features (UDAF). Terminologia UDAF este disponibilă la Suggested Technique for Using a User_Defined Analysis Feature (este necesară autentificarea cu username şi parola pentru portal).
Primul feature de tip "Model Analysis" calculează volumul cănii înaintea realizării interiorului (înaintea creării feature-lui "shell" sau "cut" pentru interior) şi creează automat parametrul VOLUME_BEFORE ca în FIGURA 2.
Al doilea feature UDAF calculează volumul şi masa cănii utilizând "Model Analysis" după crearea golului (cut id 392 în Model tree), şi creează parametrul VOLUME_AFTER şi MASS ca în FIGURA 3.
Al treilea feature UDAF calculează volumul interior, ca fiind diferenţa între VOLUME_AFTER şi VOLUME_BEFORE ca în FIGURA 4.
VOLUME_INSIDE = VOLUME_BEFORE: FID_389-VOLUME_AFTER:FID_390
unde 389 şi 390 sunt ID-urile corespunzătoare celor două feature-uri. La orice modificare a modelului, VOLUME_INSIDE se actualizează automat.

FIGURA 1.

FIGURA 2.

FIGURA 3.

FIGURA 4.

FIGURA 5.

FIGURA 6.

FIGURA 7.

FIGURA 8.

FIGURA 9.

FIGURA 10.

FIGURA 11.
Exemplul pas cu pas:
- Click Analysis > Feasibility/Optimization pentru definirea studiului de optimizare. Apare fereastra de dialog "Optimization".
- Selectăm Optimization şi definim obiectivul "Goal" cu menţiunea "Minimize"; selectăm variabila MASS:VOL_AFTER_CUT din Goal Input Panel ca în FIGURA 5.
- Click Add în Design Constraints
- Selectăm VOLUME_INSIDE:VOL_INSIDE pentru parametru, "<" pentru operator şi introducem valoarea "320000" în Design Constraint Input Panel ca în FIGURA 6.
- Click Add Dimension în Design Variables
- Select parametrul THICKNESS care defineşte limitele impuse acestuia, adică 4,5 mm minim şi 5,5 mm maxim
- După definirea acestor paşi, click Compute ca în FIGURA 7.
- Procesul prin care se încheie optimizarea geometriei modelului 3D este validat cu mesajul "The part was successfully optimized" în fereastra de dialog, şi rezultă 3 grafice, FIGURA 8, FIGURA 9 şi FIGURA 10.
- Opţiunile ca acestea să rezulte, graph goal, graph constraints şi graph variables sunt definite în Preferences / Options tab în fereastra de dialog Optimization/Feasibility
- FIGURA 8 ilustrează că masa cănii a atins valoarea minimă, în condiţiile respectării constrângerilor impuse.
- FIGURA 9 ilustrează respectarea constrângerii privind volumul (< 320 000 mm3), iar FIGURA 10 prezintă valoarea calculată a grosimii peretelui cănii, 5,26 mm.
- Se închide fereastra Optimization / Close şi apare fereastra de dialog Confirmation ca în FIGURA 11.
- Selectăm Confirm şi modelul 3D va fi actualizat automat cu noua valoare a grosimii peretelui rezultată din calcul.
Acest articol este un exemplu din baza de cunoştinţe tehnice PTC Knowledge Base, conţinând peste 25.000 de astfel de sugestii/tehnici/trucuri, disponibilă utilizatorilor cu mentenanţă activă.
2010
Niciun articol nou.
